Ii. Ce sunt dunele de nisip?
Iii. Tipuri de dune de nisip
Iv. Formarea dunelor de nisip
V. Ecologia dunelor de nisip
VI Conservarea dunelor de nisip
VII. Turismul de nisip Dune
Viii. Pericole de dune de nisip
Ix. Managementul dunelor de nisip
A întrebat adesea lucruri
Caracteristică | Dune de nisip | Poza peisagistică | Poza în natură | Poza de deșert | Poza de călătorie |
---|---|---|---|---|---|
Locaţie | Deșerturi, zone de coastă, impaturi de râu | Zone deschise, munți, linii de coastă | Păduri, munți, zone umede | Deșerturi, munți, linii de coastă | La cota-parte universal |
Timp | Cel mai bun verisoara și toamna | Cel mai bun primăvară și vară | Cel mai bun primăvară și vară | Cel mai bun sezonul alb și primăvara | Cel mai bun pe tot parcursul anului |
Efecte | Fotoobiectiv cu colt amplu, tripod, cafeanemteasca polarizor | Tripod, DSLR sau cameră oglindă, lentilă cu colt amplu | Tripod, DSLR sau cameră oglindă, teleobiectiv | Tripod, DSLR sau cameră oglindă, lentilă cu colt amplu | Tripod, DSLR sau cameră oglindă, lentilă cu colt amplu |
Sfaturi | Intrați -vă la pământ, trageți la răsărit sau la apusul soarelui, folosiți un cafeanemteasca polarizor | Găsiți compoziții interesante, folosiți o lentilă cu colt amplu catre a receptiona peisajul, vă suportați expunerile | Căutați animale sălbatice, folosiți un teleobiectiv catre a receptiona detalii, a vă milostivi expunerile | Trageți la răsărit sau la apusul soarelui, folosiți un cafeanemteasca polarizor, căutați texturi interesante | Explorați locuri noi, întâlniți lume noi, aflați intre diferite culturi |
Ii. Ce sunt dunele de nisip?
Dunele de nisip sunt acumulări de nisip orisicare sunt modelate de vânt. Ele corabier într -o variatie de medii, inclusiv deșerturi, zone de coastă și raze de râu. Dunele de nisip pot feluri ca mărime de la câțiva metri la câțiva kilometri și pot lovi înălțimi de până la metri.
Dunele de nisip se formează apoi când vântul suflă boabele de nisip pe o suprafață. Pe măsură ce vântul suflă, boabele de nisip se ciocnesc între ele și cu suprafața, determinându -le să se miște într -un talpalau în zig -zag. Iest talpalau, aparte sub numele de Salttation, este gestionar catre magupie caracteristică a dunelor de nisip.
Dunele de nisip sunt o frantura importantă a mediului. Acestea oferă biotop catre o variatie de plante și animale și ajută la protejarea coastelor de corozune. Dunele de nisip joacă, de similar, un rol în sistemul climateric total, pornire ajută la reglarea cantității de lumină solară orisicare accede la suprafața Pământului.
Iii. Tipuri de dune de nisip
Dunele de nisip pot fi clasificate în trei tipuri principale:
- Barchan Dunes
- Dune transversale
- Dune parabolice
Dunele Barchan sunt dune în formă de semilună orisicare sunt formate de vântul orisicare scafita dintr-o direcție. Dunele transversale sunt dune culca, liniare, orisicare sunt formate de vântul orisicare suflă din două direcții. Dunele parabolice sunt dune în formă de U orisicare sunt formate de vântul orisicare suflă dintr-o direcție și atunci sunt deviate în sus de un neajuns.
Dunele de nisip pot fi, de similar, clasificate după dimensiunea lor. Dunele micsora se numesc ondulări, dunele de dimensiuni medii se numesc dune, iar dunele glorificare se numesc ERGS.
Tipul și dimensiunea dunelor de nisip sunt determinate de o insiruire de factori, inclusiv repeziciune vântului, cantitatea de nisip disponibilă și pripor terenului.
Iv. Formarea dunelor de nisip
Dunele de nisip sunt formate printru acumularea de nisip orisicare este transportată de vânt. Vântul ridică boabele de nisip dintr -o zonă sursă, cum ar fi o plajă sau o deșert, și le transportă într -o zonă de ucidere, incotro sunt aruncate. Tinut de ucidere este, de cutuma, o zonă joasă, cum ar fi o rezervor sau o depresie. Cerealele de nisip sunt depuse într -o variatie de forme, în funcție de repeziciune vântului, direcția și cantitatea de nisip disponibilă.
Cel mai adesea tip de dună de nisip este dunea Barchan în formă de semilună. Dunele Barchan se formează apoi când vântul suflă dintr -o direcție constantă. Cerealele de nisip sunt depuse pe partea de jos a dunei, iar dunele migrează în direcția vântului.
Alte tipuri de dune de nisip includ dune liniare, dune stele și dune parabolice. Dunele liniare sunt dune culca, drepte, orisicare sunt formate din vânturi orisicare suflă într -o direcție constantă. Dunele de stele sunt formate din vânturi orisicare suflă din mai multe direcții. Dunele parabolice sunt dune în formă de semilună orisicare au o latură concavă cu imagine la vânt.
Formarea dunelor de nisip este un dela plurivalent orisicare este influențat de o variatie de factori, inclusiv repeziciune vântului, direcția și cantitatea de nisip disponibilă. Studiul dunelor de nisip este aparte sub numele de geomorfologie eoliană.
V. Ecologia dunelor de nisip
Dunele de nisip sunt o frantura importantă a ecologiei multor regiuni aride și semi-aride. Acestea oferă un biotop catre o variatie de plante și animale și joacă, de similar, un rol în ciclismul nutrienților și al apei.
Plantele orisicare trăiesc pe dunele de nisip sunt adaptate la condițiile dure, cum ar fi distrat de apă și mișcarea constantă a nisipului. Au rădăcini adânci orisicare îi ajută să se ancoreze în nisip și frecvent au frunze micsora orisicare ajută la reducerea pierderii de apă.
Animalele orisicare trăiesc pe dune de nisip includ rozătoare, reptile, păsări și insecte. Aceste animale s -au prelucrat la condițiile dure într -o variatie de moduri. Rozătoarele, de idol, au creme orisicare îi ajută să se mențină răcoroși și să scape de prădători. Reptilele, cum ar fi șopârlele și șerpii, sunt capabile să tolereze căldura și distrat de apă. Păsările, cum ar fi sandpiperii și plumbii, au pirostrie culca orisicare îi ajută să meargă pe nisip. Insectele, cum ar fi furnicile și gândacii, sunt capabile să supraviețuiască în condiții dure, îngropându -se în nisip sau trăind la intuneric plantelor.
Dunele de nisip joacă un rol insemnat în ciclismul de nutrienți și apă. Ele ajută la captarea apei și a nutrienților, orisicare pot fi atunci folosiți de plante și animale. De similar, acestea ajută la prevenirea eroziunii, ceea ce cumva a umple terenul împotriva inundațiilor și a altor despagubire.
VI Conservarea dunelor de nisip
Dunele de nisip sunt ecosisteme importante orisicare oferă o variatie de beneficii catre lume și animale sălbatice. Acestea ajută la protejarea liniei de coastă de corozune, la furnizarea de biotop catre plante și animale și filtrează poluanții de apă. Cu toate acestea, dunele de nisip sunt, de similar, amenințate de o insiruire de activități umane, inclusiv dezvoltarea, utilizarea vehiculelor off-road și schimbările climatice.
Conservarea dunelor de nisip este importantă catre protejarea acestor ecosisteme valoroase și a beneficiilor pe orisicare le oferă. Există o insiruire de lucruri orisicare se pot elibera catre a menaja dunele de nisip, inclusiv:
- Desemnarea dunelor de nisip ca zone protejate
- Încurajarea dezvoltării durabile în zonele din apropierea dunelor de nisip
- Restrângerea utilizării vehiculelor off-road în dunele de nisip
- Educând publicul intre importanța dunelor de nisip
Lucrând împreună, putem a proteja la conservarea dunelor de nisip și la protejarea acestor ecosisteme valoroase catre generațiile viitoare.
VII. Turismul de nisip Dune
Dunele de nisip sunt o destinație turistică populară și din motive întemeiate. Acestea oferă peisaje uimitoare, trasee provocatoare de drumeții și ciclism și oportunități de tablă de nisip, sanie și alte activități. Cu toate acestea, turismul cumva cuprinde, de similar, un dezbinare periculos despre dunelor de nisip, inclusiv eroziunea, poluarea și călcarea vegetației.
Intre a minimiza impactul periculos al turismului, este insemnat să gestionați dunele de nisip într -un mod dainuitor. Iest stradanie se cumva elibera de:
- Educarea turiștilor intre importanța dunelor de nisip și cum să le protejeze
- Furnizarea de facilități catre turiști, cum ar fi parcaj, toalete și trasee, catre a rezuma impactul lor despre dunelor
- Aplicarea reglementărilor catre prevenirea activităților ilegale, cum ar fi conducerea off-road și gunoiul
Urmând aceste orientări, putem a proteja să ne asigurăm că dunele de nisip rămân o destinație turistică frumoasă și durabilă catre generațiile următoare.
Pericole de dune de nisip
Dunele de nisip pot apropia o insiruire de pericole, atât catre lume, cât și catre proprietăți.
Unele printre cele mai frecvente pericole asociate cu dunele de nisip includ:
- Diapozitive de nisip
- Nisipul suflă
- Furtuni de nisip
- Îngrădirea dunelor
- Incendii dune
Diapozitivele de nisip corabier apoi când o masă adanc de nisip se schimbă naprasnic, frecvent din produce schimbării pantei dunei sau a greutății apei pe nisip. Diapozitivele de nisip pot fi exceptional periculoase, pornire pot îngropa lume sau structuri.
Sfintele de nisip corabier apoi când vânturile rusalii ridică nisipul și îl duc, frecvent pe distanțe culca. Blow -urile de nisip pot ponosi proprietatea și îngreunează respirația.
Furtunile de nisip corabier apoi când cantități glorificare de nisip sunt ridicate în aer de vânturi rusalii. Furtunile de nisip pot fi exceptional periculoase, pornire pot produce probleme respiratorii și pot elibera dificilă văzând.
Înclinarea dunelor apare apoi când dunele de nisip se apropie de structuri sau drumuri. Îngrădirea dunelor cumva ponosi proprietățile și elibera dificilă accesarea drumurilor și clădirilor.
Incendiile dune corabier apoi când dunele de nisip prind foc. Incendiile de dune pot fi exceptional periculoase, pornire se pot răspândi iutit și pot fi anevoie de pierdut.
Dunele de nisip pot fi o caracteristică naturală frumoasă și fascinantă, dar pot public și o insiruire de pericole. Este insemnat să fiți conștienți de aceste pericole și să luați măsuri de precauție catre a le ocoli.
Ix. Managementul dunelor de nisip
Managementul dunelor de nisip este procesul de conducere al mișcării dunelor de nisip catre a a umple așezările și substruc-tura umană și catre a păstra ecosistemele naturale. Există o insiruire de tehnici diferite orisicare pot fi utilizate catre a gestiona dunele de nisip, inclusiv:
- Stabilizarea dunelor: aceasta implică plantarea vegetației pe dunele de nisip catre a le a proteja să le țineți în loc.
- Dune Instarit: Aceasta implică construirea de garduri în jurul dunelor de nisip catre a le împiedica să se implice pe așezările sau substruc-tura umană.
- Remodelarea dunelor: aceasta implică remodelarea artificială a dunelor de nisip catre a le elibera mai puțin susceptibile să provoace despagubire.
- Relocarea dunelor: aceasta implică mutarea dunelor de nisip într -o nouă locație în orisicare sunt mai puțin susceptibile să provoace probleme.
Cel mai bun mod de a gestiona dunele de nisip va feluri în funcție de situația specifică. În unele cazuri, cumva fi neaparat să se utilizeze o combinație de tehnici diferite.
Managementul dunelor de nisip este o frantura importantă a protejării așezărilor și infrastructurii umane și a conservării ecosistemelor naturale. Gestionând cu atenție dunele de nisip, putem a proteja să ne asigurăm că acestea continuă să joace un rol necesarmente în ambianta.
Î: Oricine sunt diferitele tipuri de dune de nisip?
R: Există multe tipuri diferite de dune de nisip, dar cele mai frecvente sunt:
- Barchan Dunes: Acestea sunt dune în formă de semilună orisicare sunt formate din vânt orisicare suflă dintr-o direcție.
- Dune transversale: acestea sunt dune culca, liniare, orisicare sunt formate din vânt orisicare suflă din două direcții.
- Miracol Dunes: Acestea sunt dune orisicare au un talpalau în formă de asterisc și sunt formate din vânturile orisicare suflă din mai multe direcții.
Î: Cum se formează dunele de nisip?
R: Dune de nisip se formează apoi când nisipul aruncat de vânt se acumulează într -un retras loc. Tipul de dună orisicare se formează a atarna de direcția vântului, de cantitatea de nisip disponibilă și de pripor pământului.
Î: Oricine sunt amenințările la dunele de nisip?
R: Dunele de nisip sunt amenințate de o variatie de factori, inclusiv:
- Marire: Construcția de drumuri, clădiri și alte infrastructuri cumva potopi dunele de nisip și le cumva deranja procesele naturale.
- Schimbările climatice: schimbările climatice determină extinderea deșerturilor lumii, ceea ce a aromi la pierderea dunelor de nisip.
- Suprasolicitare: supraalimentarea animalelor cumva ponosi dunele de nisip și le cumva elibera mai sensibile la corozune.
0 cometariu